Treceți la conținutul principal

oamenii care au copii și oamenii care nu au

M-am hotărât să scriu rândurile astea ca un răspuns pentru un articol publicat de o doamna respectabilă care consideră că problema asta poate fi rezolvată trecând-o în domeniul miștocarerilor puerile.
Adică la întrebarea asta, de ce nu faci un copil ? doamna asta găsea o mie de răspunsuri care mai de care mai tâmpite care se doreau o banalizare veselă a unei asemenea probleme.
Sunt oameni care își doresc copii și din diverse motive nu pot avea. În ziua de azi s-au dezvoltat foarte multe tehnici de a aduce pe lume un copil astfel încât multe cupluri fără nici o șansa au ajunsă să devină părinti. Bineînțeles că aceste cupluri au dus o lupta intensă, au cheltuit bani, au sperat , au dorit și în cele din urmă au fost dăruite cu prunci. Din păcate în momentul în care începi să faci din acesta problema o bagatelă, adică ceva la nivelul cumpărării unui sac de cartofi din piața, pe care îl cumperi sau nu îl cumperi după cum ai chef, din start ai pornit greșit. Lucrul acesta este foarte important, poate cel mai important din viață unui om alături de nașterea și moartea să proprie. Dacă cineva își închipuie că face mișto de așa ceva atunci ar trebui să se gândească cum ar fi să facă mișto de propria viață, adică cum ar fi să moară mai bine decât să debiteze tâmpenii. Oamenii ăștia care nu au trăit decât o fracțiune din viață lor și au pierdut chiar esența vieții omului dar se grăbesc să facă glumițe fără sare și piper dau dovadă de prostie în calitate pură.
Este normal să nu mă pot înțelege cu un om care nu are copii. Un om care are copii are cu totul și cu totul alte repere decât un om care nu are copii. Este ca și cum un om treaz vrea să se înțeleagă cu un om beat.
Eu nu fac parte dintre aceia care spun că venirea pe lume a unui copil iți produce o fericire în viață. Este posibil să realizezi că iți împlinești menirea pe pământ și acest lucru să îți producă o stare de mulțumire. Uneori poate să fie o mulțumire exprimată mai efervescent. Însă în esență venirea pe lume a unui copil și transformarea ta din adult în părinte implică asumarea unor responsabilități. Din acel moment părintele poartă grija și sarcina de a se ocupă de un alt om, un pui de om. Această responsabilitate nu înseamnă neapărat o fericire nemaipomenită, ba mai mult chiar, înseamnă sacrificarea timpului petrecut în folosul personal pentru copil, înseamna cheltuieli în plus și în general impune o serie de limite și sacrificii. Toate aceste lucruri sunt liber asumate. Toate aceste lucruri nu sunt cunoscute de un om care nu are un copil. Din acest motiv afirm fără doar sau poate că un om care are nu copil nu poate să discute cu un om care are copii. Nu au aceiași raportare la viață.
Și până la urmă este vorba de ceva foarte important, este vorba despre viață unui alt om, poate un om care va hotărâ să nu facă nici el copii.



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Plumbuita

Cuvântul mahala nu are nimic peiorativ la originea lui. In turca mahala înseamna o parte a orașului. Inițial tot Bucureștiul era o suma de mahalale. Ulterior, după ce moda occidentala a intervenit în viata bucureștenilor, mahalaua a rămas acea parte a orașului care nu s-a aliniat modernizării si a căpătat un sens negativ. In mahala oamenii nu s-au descotorosit de obiceiurile vechi orientale, au rămas ancorați in epoca fanariota. Viata in mahala a rămas atârnata in timp ignorând trecerea acestuia.  Plumbuita este una dintre ultimele mahalale din Bucureștiul de astăzi. Atunci când m-am mutat in Plumbuita, zona din vechiul cartier Colentina, la ieșirea din Bucuresti prin Doamna Ghica, Voluntari, Afumați spre Moldova, pe strada încă mai erau cișmele,nu era canalizare,  existau case fără electricitate. In Plumbuita toată lumea știa totul despre toată lumea. Se trăia după un ritm de viata lent, orice schimbare de pe strada devenea un eveniment important pentru toți locuito

Despre mecanica coruptiei

articol publicat pe Republica Corupția și lupta împotriva corupției au devenit extrem de populare după ce au ajuns redute in politica pe arena dezbaterilor publice.Uneori am impresia ca vorbim despre bombe atomice, dezamorsarea fenomenului este complicata și stârnește pasiuni interesate. Pana la urma ce este corupția, cine sunt corupții și ce vor ei? - parafrazând o celebra zicere postrevoluționară. Daca ne ducem la Dex o sa vedem ca vorbim despre o abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie. Destul de vag și general, dacă ne ducem la incriminarea legislativa aflam ca infracțiunea de corupție defapt privește o paleta mai larga de infracțiuni începând cu darea și luarea de mita, spălarea de bani, furt, frauda, favoritism, clientelism, evaziune fiscala,  etc. Mai aflam ca poate exista mica corupție  dar și marea corupție. Mica corupție este specifica oamenilor mici, obișnuiți, asa ca noi,  cei care dau o atenție la ghișeu, la autorități, care duc o ciocolata și un pachet

Debut

Sa spunem ca mi-am luat inima în dinți și am trimis câteva poezii la Cenaclul literar Noduri și Semne din Galați. Din punctul meu de vedere un debut oficial târziu, când fructele s-au copt în copacul meu singuratic, plin de amintiri și fluturi năuci. Câteva omizi mănâncă frunze ca sa le crească aripi cât pentru o viata trăita. Sa bem deci o cupa de șampanie amestecata cu vin pelin pentru eroism și curaj. Niciodata nu e prea târziu, uneori e prea devreme.  Daca ma cautați nu sunt acasă, am plecat pe Luna sa petrec cu iubita mea care scrie poezii.

Mobbingul sau teroarea organizata in firma

Nu mi-am imaginat ca schimbările de la Revoluție vor merge pana aici. In cadrul relațiilor de munca. Daca înainte deteriorarea relațiilor de munca intre colegi sau cu echipa de conducere avea deseori o nota politica, măcar ca și justificare, acum , terorizarea salariatului la munca a devenit un sport național. Si nu din rațiuni politice, ci din rațiuni de eficienta și rentabilitate.  Bolile secolului asta sunt fără doar sau poate bolile psihice. Depresie , anxietate, boli răspândite pe scara larga. Degenerarea acestor boli psihice duce la afecțiuni mult mai grave. Iar o mare parte a cauzelor declanșării acestora este chiar locul de munca, serviciul . Fenomenul asta este atât de răspândit încât deja se studiază in școli, se fac sondaje, analize, începe sa fie definit din ce în ce mai precis, se fac reglementari legislative.  Este o boala cronica a societății moderne. Multa lume o recunoște însa se pare ca încă nu avem medicamentul necesar. Nu  este intenția mea sa dezvolt un st

Uneori îmi vine

Uneori îmi vine sa ies din plămada de pământ Să fiu un foc ce se înalță spre nori  Zburând cu aripi de înger prin văzduhul infinit Să mă întorc într-o ploaie roditoare peste holde Sunt un călător nestatornic pe drumurile mele Veșnic la răscruce de lumi Drumul a ajuns sa-mi meargă pe urme Prin locuri pe care nu le știe  Astăzi am cules un nuc stingher Care și-a găsit firav un loc lângă casa mea Ne-am făcut frați de seva Şi ne-am iubit ca doi îndrăgostiți