Treceți la conținutul principal

Mobbingul sau teroarea organizata in firma

Nu mi-am imaginat ca schimbările de la Revoluție vor merge pana aici. In cadrul relațiilor de munca. Daca înainte deteriorarea relațiilor de munca intre colegi sau cu echipa de conducere avea deseori o nota politica, măcar ca și justificare, acum , terorizarea salariatului la munca a devenit un sport național. Si nu din rațiuni politice, ci din rațiuni de eficienta și rentabilitate. 
Bolile secolului asta sunt fără doar sau poate bolile psihice. Depresie , anxietate, boli răspândite pe scara larga. Degenerarea acestor boli psihice duce la afecțiuni mult mai grave. Iar o mare parte a cauzelor declanșării acestora este chiar locul de munca, serviciul .
Fenomenul asta este atât de răspândit încât deja se studiază in școli, se fac sondaje, analize, începe sa fie definit din ce în ce mai precis, se fac reglementari legislative. 
Este o boala cronica a societății moderne. Multa lume o recunoște însa se pare ca încă nu avem medicamentul necesar.
Nu  este intenția mea sa dezvolt un studiu pe acesta tema, exista deja o grămada pe net , studii excelente, cu date si analize profesioniste. 
Ma voi referi insa in mod concret la activitatea de mobbing denumita oarecum mobbing strategic. 
Activitatea de terorizare a salariatului la serviciu este denumita si descrisa in mai multe feluri. Eu ma voi referi strict la situația in care angajatul este hartuit, umilit, discreditat, presat, si în cele din urma terorizat in cadrul unei acțiuni organizate de către managementul firmei.

Fata de alte forme de hartuire la locul de munca mobbingul este acțiunea de intimidare, discreditare , etc în afara evaluării sarcinilor de serviciu.  Este vorba despre angajați care isi fac treaba dar care sunt incomozi. Este vorba despre oameni carora nu le poate fi reproșat nimic profesional însa din anumite rațiuni trebuie sa dispară din firma sau sa accepte posturi plătite mai prost , diminuări de salariu, condiții mai grele de lucru. Teroarea acesta apare atunci când firmele se contopesc, când apar doi oameni pe același post, atunci când noul management dorește sa schimbe subalternii din posturi pentru motive de incompatibilitate personala.

Imagini pentru mobbingul

Nu discutam despre mobbingul orizontal, acela care se dezvolta intre salariații de același nivel. Mai exista si un mobbing întâlnit mai rar, mobbingul exercitat de către salariații de același nivel care se coalizează împotriva șefului sau a managerului lor.  
Mobbingul orizontal, intre salariați de aceeași importanta poate apare în situația unei restructurări in firma, in situația vacantarii unui post de șef/ manager pentru care concurează mai multi candidați sau la indemnul șefului care exercita deja un mobbing vertical.
O alta caracteristica a mobbingului este ca se desfășoară constant si un timp îndelungat, se precizează in studii ca cel putin odată pe săptămâna si în decursul a sase luni minim. 
Sa ne imaginam o firma care a fuzionat cu o alta si are un management nou. Deja noul management are o problema ca exista mai multi angajați pe aceleași posturi, sa spunem posturi de manageri, șefi , sefuleti. Neavând posibilitatea sa invoce incompetenta, indisciplină la serviciu, etc, managementul hotărăște inițierea unei activități de terorizare a celor care sunt in plus cu scopul de ai determina sa părăsească firma. Acesta este mobbingul strategic, mobbing vertical.
Pe vremea comuniștilor, dacă iti vedeai de treaba ta, nu erai incomod, nu te pasiona critica regimului, ieșeai la pensie de la locul de munca unde te-ai angajat la 18 ani. Ca sa iti pierzi  locul de munca atunci era un fapt extrem de rar. Evident existau si atunci activități de hartuire, delațiuni, intimidare. Insa aceste activități nu puteau duce la părăsirea locului de munca, era o lupta pentru pozițiile din ierarhia organizației.
Acum însa, pentru motive care nu pot fi imputate salariatului, in firme se fac restructurări. Motivele sunt diverse si nu țin de angajații firmei: scad vânzările, se fac schimbări ale acționariatului, se contopesc firmele, etc. In condițiile in care managementul nu dorește o restructurare colectiva care implica si costuri se ajunge la decizia de a elimina diferiți salariați prin terorizarea lor la locul de munca având drept scop ca aceștia sa plece din firma.
Prin mobbing se terorizează angajații care urmează sa fie îndepărtați. Exista inclusiv firme specializate în activitatea de negociere a disponibilizărilor într-o societate. Activitatea asta a devenit extrem de specializata. Sunt manageri care in contractul lor de management prevăd genul acesta de restructurări fără sa precizeze exact ca vor face mobbing.
Efectiv mobbingul presupune o activitate intensa de presiune asupra salariatului pentru al face sa plece din organizație fără sa ceara nimic. Am văzut pe forumuri victime ale mobbingului care se lăudau cu faptul ca au demisionat si le-au spus ei nu știu ce ălora din conducere. Inițiatorul mobbingului chiar asta vrea, demisia celui vizat, plecarea lui.
Pentru a se ajunge la acesta faza însa mobbingul se desfășoară in etape. Scopul este ca victima sa fie izolata si terorizata. Se urmărește scăderea încrederii in sine, distrugerea personalității, minimalizarea valorii si contribuției persoanei respective, crearea unei stări de vinovăție.
Se începe prin ignorarea persoanei, prin întreruperea când acesta dorește sa-si exprime un punct de vedere, prin supraîncărcarea cu sarcini sau din contra, prin eliberarea completa de sarcini de serviciu.
Apoi urmează reproșurile făcute in public, cu scopul de a umili persoana vizata, glumele ironice si chiar răspândirea de zvonuri.
Tot in cazul acestui tip de mobbing, șeful care urmărește eliminarea salariatului din firma, încearcă si cauta sa-si găsească aliați si intre colegii victimei. In felul acesta asupra victimei se exercita o presiune si din partea colegilor, care asa dupa cum ii stim, sunt in stare sa facă orice numai sa-si scape pielea. Si colegii încep sa spună ca vina aparține celui agresat, ca trebuia sa facă nu știu ce ca sa rămână in gratiile conducerii, ca nu se poate sa te comporți asa cu seful, etc..
Victima mobbingului devine un om hăituit. La serviciu șeful nu este mulțumit, colegii s-au coalizat împotriva lui. Singurul sprijin vine din familie. Doar familia poate sa-l asculte si sa-l susțină. Din păcate, după o vreme, si cei din familie se satura sa-i asculte problemele. Încep si ei sa creadă ca de fapt problema este la el. In acesta faza si familia devine un agresor involuntar sub impresia faptului ca poate cei care exercita acest mobbing au de fapt dreptate.
In Germania victimele mobbingului isi dau demisia, in Suedia se sinucid.
Mobbingul nu este o activitate eficienta pentru firma. Se crează o stare tensionata, salariații se demotiveaza, devin vulnerabili, atașamentul fata de firma scade. In acesta situație productivitatea scade in mod evident. Starea asta se transmite si către clienții firmei, clienții pot alege sa lucreze cu alt furnizor care nu are asemenea probleme. Mobbingul produce pierderi in cazul firmei.
Din păcate soluțiile pentru mobbing sunt puține si fără un efect reparator echivalent. Exista deja state care au cuprins in legislația lor interzicerea mobbingului si sancțiuni pentru exercitarea mobbingului. Ca o recunoaștere a existentei acestui fenomen nociv s-a dezvoltat o întreaga specializare in cadrul psihologiei de consiliere pentru persoanele victime ale mobingului. Poate ca ar trebui gândita o consiliere a celor care fac mobbing.
Si noi avem legislație de drept al muncii, din păcate cei care ar trebui sa controleze aplicarea ei nu o fac. Daca ar face controale in toate multinationale din Bucuresti unde se lucrează peste program frecvent, unde se lucrează sâmbăta si duminica prin forțarea salariaților sa vina la birou ar putea aplica dreptul muncii. Din păcate nu o fac.
Daca departamentele de HR s-ar întări cu psihologi si chiar juriști care sa prevină si sa trateze mobbingul in mod explicit poate ca acest fenomen s-ar diminua.
Sindicatele ar trebui sa aibă cu precădere in obiectivele lor eliminarea mobbingului la locul de munca.
Exista si o atitudine de genul: asta e, nu avem ce face, este lumea in care trăim, e normal sa-si aleagă salariații pe care vor sa-i tina, etc.
Este de fapt cea mai nociva atitudine fata de mobbing. Prin atitudinea asta nu facem altceva decât sa incurajam mobbingul.
Cei care exercita mobbingul sunt in general carieriști fără scrupule, oameni lipsiți de sentimente, ipocriți, demenți, psihopați. A susține asemenea specimene sa se cocoațe pe structurile ierarhice ale firmelor este un lucru nociv in sine. Foarte multi dintre aceștia ar trebui sa stea internați in spitale psihiatrice. Exista o excelenta carte care se numește: Șerpii in costum sau când psihopatii vin la birou. Despre asta este vorba.
Vreau sa va spun ca mobbingul este un fapt absolut imoral, ilegal, lipsit de etica si nociv. Nu exista nici o scuza pentru inițiarea unei activități de mobbing. In mod normal acești oameni ar trebui eliminați din societate si izolați in rezervații de animale sălbatice. Acolo le e locul in măsura in care ei iubesc oamenii asa după cum se manifesta.
In Romania activitatea de mobbing este in floare mai ales ca au apărut foarte multe firme multinaționale pline de șerpi in costum si psihopați carieriști gata sa facă orice ca sa mai urce o treapta. Tocmai din acest motiv trebuie intensificata lupta in fata acestui fenomen.
Efectele mobbingului sunt de durata, uneori chiar toată viata. Trauma trăita din cauza terorizării  la locul de munca se vindeca greu sau chiar deloc.
Nu ar fi rău dacă s-ar iniția o lege anti-mobbing. Dupa modelul celei din Franta sau Spania. Sau una originala din Romania.


   


 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Plumbuita

Cuvântul mahala nu are nimic peiorativ la originea lui. In turca mahala înseamna o parte a orașului. Inițial tot Bucureștiul era o suma de mahalale. Ulterior, după ce moda occidentala a intervenit în viata bucureștenilor, mahalaua a rămas acea parte a orașului care nu s-a aliniat modernizării si a căpătat un sens negativ. In mahala oamenii nu s-au descotorosit de obiceiurile vechi orientale, au rămas ancorați in epoca fanariota. Viata in mahala a rămas atârnata in timp ignorând trecerea acestuia.  Plumbuita este una dintre ultimele mahalale din Bucureștiul de astăzi. Atunci când m-am mutat in Plumbuita, zona din vechiul cartier Colentina, la ieșirea din Bucuresti prin Doamna Ghica, Voluntari, Afumați spre Moldova, pe strada încă mai erau cișmele,nu era canalizare,  existau case fără electricitate. In Plumbuita toată lumea știa totul despre toată lumea. Se trăia după un ritm de viata lent, orice schimbare de pe strada devenea un eveniment important pentru toți locuito

Despre mecanica coruptiei

articol publicat pe Republica Corupția și lupta împotriva corupției au devenit extrem de populare după ce au ajuns redute in politica pe arena dezbaterilor publice.Uneori am impresia ca vorbim despre bombe atomice, dezamorsarea fenomenului este complicata și stârnește pasiuni interesate. Pana la urma ce este corupția, cine sunt corupții și ce vor ei? - parafrazând o celebra zicere postrevoluționară. Daca ne ducem la Dex o sa vedem ca vorbim despre o abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie. Destul de vag și general, dacă ne ducem la incriminarea legislativa aflam ca infracțiunea de corupție defapt privește o paleta mai larga de infracțiuni începând cu darea și luarea de mita, spălarea de bani, furt, frauda, favoritism, clientelism, evaziune fiscala,  etc. Mai aflam ca poate exista mica corupție  dar și marea corupție. Mica corupție este specifica oamenilor mici, obișnuiți, asa ca noi,  cei care dau o atenție la ghișeu, la autorități, care duc o ciocolata și un pachet

Debut

Sa spunem ca mi-am luat inima în dinți și am trimis câteva poezii la Cenaclul literar Noduri și Semne din Galați. Din punctul meu de vedere un debut oficial târziu, când fructele s-au copt în copacul meu singuratic, plin de amintiri și fluturi năuci. Câteva omizi mănâncă frunze ca sa le crească aripi cât pentru o viata trăita. Sa bem deci o cupa de șampanie amestecata cu vin pelin pentru eroism și curaj. Niciodata nu e prea târziu, uneori e prea devreme.  Daca ma cautați nu sunt acasă, am plecat pe Luna sa petrec cu iubita mea care scrie poezii.

Religia, opiumul popoarelor

O definiție. Religia este instrumentul prin care cei care conduc popoarele reușesc să stăpânească oamenii prin promisiunea unui Paradis după Sfârșitul Lumii.Adică îndură astăzi ca să-ți fie bine în viață de apoi. Religia oferă iluzia unei vieți fericite însă după moarte. În viață asta trebuie să fim cât se poate de ascultători și docili, lipsiți de dorințe și năzuințe. Pe drumul desăvârșirii spirituale, pregătirea pentru judecată din viața de apoi, omului îi sunt date încercări. Încercările au rolul de a șlefui sufletul omului și de al scoate la lumina ca pe un diamant. În felul acesta drept credinciosul nu trebuie să cerceteze adevărurile axiomatice emise de Biserica. Crede și nu cerceta. Eu cred în existența lui Dumnezeu dar nu înțeleg cum a putut să ne trimită o asemenea instituție pe cap cum este Biserica. Biserica care în numele religiei jefuiește săracii și îi îmbogățește preoții. Că au și ei nevoile lor. Apoi veșnică amenințare cu Apocalipsa și Iadul ca și cum suntem nișt