Treceți la conținutul principal

Despre mecanica coruptiei

articol publicat pe Republica


Corupția și lupta împotriva corupției au devenit extrem de populare după ce au ajuns redute in politica pe arena dezbaterilor publice.Uneori am impresia ca vorbim despre bombe atomice, dezamorsarea fenomenului este complicata și stârnește pasiuni interesate. Pana la urma ce este corupția, cine sunt corupții și ce vor ei? - parafrazând o celebra zicere postrevoluționară. Daca ne ducem la Dex o sa vedem ca vorbim despre o abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie. Destul de vag și general, dacă ne ducem la incriminarea legislativa aflam ca infracțiunea de corupție defapt privește o paleta mai larga de infracțiuni începând cu darea și luarea de mita, spălarea de bani, furt, frauda, favoritism, clientelism, evaziune fiscala,  etc. Mai aflam ca poate exista mica corupție  dar și marea corupție. Mica corupție este specifica oamenilor mici, obișnuiți, asa ca noi,  cei care dau o atenție la ghișeu, la autorități, care duc o ciocolata și un pachet de cafea la profesorii copiilor sa-i treacă clasa. Marea corupție însa e cu totul și cu totul altceva,  este apanajul oamenilor mari, după cum ii spune și numele, oameni mari cu cifre mari. Sa zicem ca ne-am lămurit oarecum în privința aspectelor de baza, însa cine sunt acești oameni care fac marea corupție? In primul rând corupția nu este un fenomen specific numai tarii noastre, este o activitate internațională, am învățat asta din dosarul Microsoft. Si nu numai. Diferența de baza este în  valoarea sumelor vehiculate. Corupții nu sunt niște extratereștrii, sunt oameni ca noi proveniți din sistemul societății noastre. Înainte de a fi corupți au fost colegi cu noi, au capsat documente în dosare cu șina, au mâncat la cantina instituției meniu la oferta, au mers și ei cu metroul odată.Apoi au dispărut în mod subit avansând cu rapiditate pe scara ierarhica lăsând in urma un murmur de uimire. Tineri ambițioși și determinați, oameni de viitor. Nu se știe cine i-a avansat, de ce i-a avansat, ce anume i-a recomandat pentru avansare și nici măcar ce fac în noua poziție. Se știe ca dintr-un terchea-berchea a ajuns mare jupan. De multe ori lupii tineri ii mănâncă repede pe cei din jurul lor și încep repede sa-și conceapă propria curte de apropiați.Aerul rar din sferele puterii ii fac atotștiutori, aroganți, tupeiști. Sunt foarte buni manipulatori, nu au empatie deloc, încearcă sa-și impună modul de gândire cu scopul de a-și atinge interesele. Nu au nici un fel de înțelegere pentru subordonați decât dacă aceștia sunt obedienți pana la umilire. Un astfel de personaj mi-a cerut sa-i fiu loial, sa-i fiu loial lui personal, din păcate pentru mine eu nu am înțeles, eu credeam ca trebuie sa-mi fac sarcinile de servici, sa-mi urmăresc fisa postului, etc. A trebuit sa plec. Colectivul se conduce prin incurajarea delațiunilor intre colegi  si a nerespectării ierarhiilor din subordinea sa. Nimeni nu are voie sa ia legătura cu superiorii personajului corupt. El oricum este avizat imediat dacă cineva din structura lui mișcă în front de protectorii pe care ii are. Cum se spune, ești lovit de nici nu știi ce te-a lovit. Apoi se începe marea reforma care poate lua si forma unei restructurări. Trebuie promovați tinerii, în felul asta sunt marginalizați cei cu experiența sub reproșul ca sunt învechiți si neadaptați. Cei vechi dacă au și expertiza sunt greu de încălecat și atunci trebuie eliminați sau reduși la tăcere, în locul lor sunt promovați tineri fără experiență, mai ales cu privire la riscurile expunerii la ilegalități. Cei noi sunt naivi și au impresia ca e șansa vieții lor sa se afirme, rămân recunoscători binefăcătorului lor pana la slugarnice. Cine are calitățile astea merita sa fie promovat ceilalți sunt oameni dificili, greu de lucrat cu ei. In instituție se instaurează serios frica. Apoi trebuie identificate sursele de corupție, în general sunt achizițiile sau vânzările în funcție de specificul instituției. Corupții sunt oameni cu un curaj nebunesc, un tupeu ieșit din comun, nu au frica de nimic și în general au deplina încredere în capacitățile lor de a păcăli sistemul. Încep prin a face infracțiuni mărunte, nu sunt prinși, nu sunt demascați și capătă curaj. Își cauta parteneri de escrocherii, își plătesc protectorii pe care ajung chiar sa-i șantajeze, treaba merge înfloritor. In structura lor nimeni nu crâcnește, toți ii sunt datori marelui șef pentru promovări nemeritate, pentru menținerea pe poziții abuzive, etc. Subalternii continua sa se denunțe intre ei având impresia ca fac bine instituție și sa facă sluji la ușa coruptului ca au familie de întreținut acasă. Fetele mai deschise la cap nu refuza nici o aventura romantica la un team-building nevinovat de doua trei zile prin locații de neuitat. E garanția ca vor rămâne și vor fi promovate. Pe de alta parte coruptul are grija sa nu se expună, crează un zid de suspiciuni și neînțelegere intre el și subalternii lui. Ei practic nu știu mare lucru despre el iar el știe totul despre ei. Apoi intra în liga mare și începe sa exerseze marile lovituri, comisioane la achiziții, paradisuri fiscale, corupție la nivel înalt,  poate si un pic de politica.
Corupții sunt persoane cu o stima de sine foarte mare care se vad deasupra muritorilor de rând, de multe ori sunt rasiști și misogini.Se înconjoară cu mediocrități pe care sa le domine. Daca încerci sa le explici o situație care necesita înțelegere iți răspund ca ești patetic.Ei nu au sensibilitate, compasiune, toleranta, calități care definesc esența omului normal.   
Într-o zi frumoasa de vara se strica vremea brusc și Coruptul este săltat de la servici de mascați. Procurorii sapa și încep sa dea de toate mizeriile marelui șef. Aflam la un moment dat ca a dat cel mai mare tun din istoria instituției.  Suma prejudiciata este colosala, este vorba de prejudiciu însușit de Corupt dar și de paguba făcută de acesta datorita managementului defectuos. Intreprinderea nu mai are bani, trebuie făcute concedieri, oamenii rămân pe strada. Toata lumea este de acord ca a fost un dezastru.Cum a fost posibil asa ceva? 
Daca s-ar face din timp în cadrul instituțiilor activități profesioniste de Resurse Umane , de evaluare psihologica, asemenea oameni nu ar mai fi promovați. Toti corupții ăștia sunt psihopați care ar putea fi identificați din timp. Nu ar trebui uitați nici cei care i-au susținut, cei care l-au promovat dar și cei din structura care prin obedienta lor și lipsa de verticalitate au permis unui corupt ordinar sa distrugă. Asa ca nu , nu sunt de acord ca fenomenul corupției este numai despre niște oameni lacomi care se descurca în viata, este vorba inclusiv despre noi, noi cei care ii lăsam sa se catare în poziții în care au acces la resurse nelimitat. Colectivitatea trebuie sa-și asume faptul ca nu trebuie sa mai tolereze acest fenomen dar nici manifestările lui timpurii.Trebuie sa sară în ajutorul unui coleg hartuit și amenințat fără motiv, trebui sa descurajeze delațiunile și bârfele, trebuie sa aibă coloana verticala și sa ia atitudine din prima clipa. 
Degeaba susținem lupta împotriva corupție și suntem de acord ca e un cancer care ne macină dezvoltarea societății dacă la locul de munca nu luam atitudine împotriva nedreptatilior.  
Din punctul meu de vedere toți cei care știu și tolerează acest tip de comportament sunt la fel de vinovați ca și persoana corupta direct, toți se fac vinovați de complicitate și tăinuire.
Corupția nu este un fenomen apărut din senin, este o boala netratata la timp care poate fi prevenita.
Nu vreau sa mai spun decât ca în China au fost executați 10.000 de funcționari publici corupți. Se pare ca ulterior lucrurile au mers foarte bine.
Daca va plăcut articolul meu puteți sa-mi urmăriți blogul nuculus70.blogspot.ro apăsând butonul Urmăriți 
            

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Plumbuita

Cuvântul mahala nu are nimic peiorativ la originea lui. In turca mahala înseamna o parte a orașului. Inițial tot Bucureștiul era o suma de mahalale. Ulterior, după ce moda occidentala a intervenit în viata bucureștenilor, mahalaua a rămas acea parte a orașului care nu s-a aliniat modernizării si a căpătat un sens negativ. In mahala oamenii nu s-au descotorosit de obiceiurile vechi orientale, au rămas ancorați in epoca fanariota. Viata in mahala a rămas atârnata in timp ignorând trecerea acestuia.  Plumbuita este una dintre ultimele mahalale din Bucureștiul de astăzi. Atunci când m-am mutat in Plumbuita, zona din vechiul cartier Colentina, la ieșirea din Bucuresti prin Doamna Ghica, Voluntari, Afumați spre Moldova, pe strada încă mai erau cișmele,nu era canalizare,  existau case fără electricitate. In Plumbuita toată lumea știa totul despre toată lumea. Se trăia după un ritm de viata lent, orice schimbare de pe strada devenea un eveniment important pentru toți locuito

Debut

Sa spunem ca mi-am luat inima în dinți și am trimis câteva poezii la Cenaclul literar Noduri și Semne din Galați. Din punctul meu de vedere un debut oficial târziu, când fructele s-au copt în copacul meu singuratic, plin de amintiri și fluturi năuci. Câteva omizi mănâncă frunze ca sa le crească aripi cât pentru o viata trăita. Sa bem deci o cupa de șampanie amestecata cu vin pelin pentru eroism și curaj. Niciodata nu e prea târziu, uneori e prea devreme.  Daca ma cautați nu sunt acasă, am plecat pe Luna sa petrec cu iubita mea care scrie poezii.

Mobbingul sau teroarea organizata in firma

Nu mi-am imaginat ca schimbările de la Revoluție vor merge pana aici. In cadrul relațiilor de munca. Daca înainte deteriorarea relațiilor de munca intre colegi sau cu echipa de conducere avea deseori o nota politica, măcar ca și justificare, acum , terorizarea salariatului la munca a devenit un sport național. Si nu din rațiuni politice, ci din rațiuni de eficienta și rentabilitate.  Bolile secolului asta sunt fără doar sau poate bolile psihice. Depresie , anxietate, boli răspândite pe scara larga. Degenerarea acestor boli psihice duce la afecțiuni mult mai grave. Iar o mare parte a cauzelor declanșării acestora este chiar locul de munca, serviciul . Fenomenul asta este atât de răspândit încât deja se studiază in școli, se fac sondaje, analize, începe sa fie definit din ce în ce mai precis, se fac reglementari legislative.  Este o boala cronica a societății moderne. Multa lume o recunoște însa se pare ca încă nu avem medicamentul necesar. Nu  este intenția mea sa dezvolt un st

Religia, opiumul popoarelor

O definiție. Religia este instrumentul prin care cei care conduc popoarele reușesc să stăpânească oamenii prin promisiunea unui Paradis după Sfârșitul Lumii.Adică îndură astăzi ca să-ți fie bine în viață de apoi. Religia oferă iluzia unei vieți fericite însă după moarte. În viață asta trebuie să fim cât se poate de ascultători și docili, lipsiți de dorințe și năzuințe. Pe drumul desăvârșirii spirituale, pregătirea pentru judecată din viața de apoi, omului îi sunt date încercări. Încercările au rolul de a șlefui sufletul omului și de al scoate la lumina ca pe un diamant. În felul acesta drept credinciosul nu trebuie să cerceteze adevărurile axiomatice emise de Biserica. Crede și nu cerceta. Eu cred în existența lui Dumnezeu dar nu înțeleg cum a putut să ne trimită o asemenea instituție pe cap cum este Biserica. Biserica care în numele religiei jefuiește săracii și îi îmbogățește preoții. Că au și ei nevoile lor. Apoi veșnică amenințare cu Apocalipsa și Iadul ca și cum suntem nișt