articol publicat pe Republica
Corupția și lupta împotriva corupției au devenit extrem de populare după ce au ajuns redute in politica pe arena dezbaterilor publice.Uneori am impresia ca vorbim despre bombe atomice, dezamorsarea fenomenului este complicata și stârnește pasiuni interesate. Pana la urma ce este corupția, cine sunt corupții și ce vor ei? - parafrazând o celebra zicere postrevoluționară. Daca ne ducem la Dex o sa vedem ca vorbim despre o abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie. Destul de vag și general, dacă ne ducem la incriminarea legislativa aflam ca infracțiunea de corupție defapt privește o paleta mai larga de infracțiuni începând cu darea și luarea de mita, spălarea de bani, furt, frauda, favoritism, clientelism, evaziune fiscala, etc. Mai aflam ca poate exista mica corupție dar și marea corupție. Mica corupție este specifica oamenilor mici, obișnuiți, asa ca noi, cei care dau o atenție la ghișeu, la autorități, care duc o ciocolata și un pachet de cafea la profesorii copiilor sa-i treacă clasa. Marea corupție însa e cu totul și cu totul altceva, este apanajul oamenilor mari, după cum ii spune și numele, oameni mari cu cifre mari. Sa zicem ca ne-am lămurit oarecum în privința aspectelor de baza, însa cine sunt acești oameni care fac marea corupție? In primul rând corupția nu este un fenomen specific numai tarii noastre, este o activitate internațională, am învățat asta din dosarul Microsoft. Si nu numai. Diferența de baza este în valoarea sumelor vehiculate. Corupții nu sunt niște extratereștrii, sunt oameni ca noi proveniți din sistemul societății noastre. Înainte de a fi corupți au fost colegi cu noi, au capsat documente în dosare cu șina, au mâncat la cantina instituției meniu la oferta, au mers și ei cu metroul odată.Apoi au dispărut în mod subit avansând cu rapiditate pe scara ierarhica lăsând in urma un murmur de uimire. Tineri ambițioși și determinați, oameni de viitor. Nu se știe cine i-a avansat, de ce i-a avansat, ce anume i-a recomandat pentru avansare și nici măcar ce fac în noua poziție. Se știe ca dintr-un terchea-berchea a ajuns mare jupan. De multe ori lupii tineri ii mănâncă repede pe cei din jurul lor și încep repede sa-și conceapă propria curte de apropiați.Aerul rar din sferele puterii ii fac atotștiutori, aroganți, tupeiști. Sunt foarte buni manipulatori, nu au empatie deloc, încearcă sa-și impună modul de gândire cu scopul de a-și atinge interesele. Nu au nici un fel de înțelegere pentru subordonați decât dacă aceștia sunt obedienți pana la umilire. Un astfel de personaj mi-a cerut sa-i fiu loial, sa-i fiu loial lui personal, din păcate pentru mine eu nu am înțeles, eu credeam ca trebuie sa-mi fac sarcinile de servici, sa-mi urmăresc fisa postului, etc. A trebuit sa plec. Colectivul se conduce prin incurajarea delațiunilor intre colegi si a nerespectării ierarhiilor din subordinea sa. Nimeni nu are voie sa ia legătura cu superiorii personajului corupt. El oricum este avizat imediat dacă cineva din structura lui mișcă în front de protectorii pe care ii are. Cum se spune, ești lovit de nici nu știi ce te-a lovit. Apoi se începe marea reforma care poate lua si forma unei restructurări. Trebuie promovați tinerii, în felul asta sunt marginalizați cei cu experiența sub reproșul ca sunt învechiți si neadaptați. Cei vechi dacă au și expertiza sunt greu de încălecat și atunci trebuie eliminați sau reduși la tăcere, în locul lor sunt promovați tineri fără experiență, mai ales cu privire la riscurile expunerii la ilegalități. Cei noi sunt naivi și au impresia ca e șansa vieții lor sa se afirme, rămân recunoscători binefăcătorului lor pana la slugarnice. Cine are calitățile astea merita sa fie promovat ceilalți sunt oameni dificili, greu de lucrat cu ei. In instituție se instaurează serios frica. Apoi trebuie identificate sursele de corupție, în general sunt achizițiile sau vânzările în funcție de specificul instituției. Corupții sunt oameni cu un curaj nebunesc, un tupeu ieșit din comun, nu au frica de nimic și în general au deplina încredere în capacitățile lor de a păcăli sistemul. Încep prin a face infracțiuni mărunte, nu sunt prinși, nu sunt demascați și capătă curaj. Își cauta parteneri de escrocherii, își plătesc protectorii pe care ajung chiar sa-i șantajeze, treaba merge înfloritor. In structura lor nimeni nu crâcnește, toți ii sunt datori marelui șef pentru promovări nemeritate, pentru menținerea pe poziții abuzive, etc. Subalternii continua sa se denunțe intre ei având impresia ca fac bine instituție și sa facă sluji la ușa coruptului ca au familie de întreținut acasă. Fetele mai deschise la cap nu refuza nici o aventura romantica la un team-building nevinovat de doua trei zile prin locații de neuitat. E garanția ca vor rămâne și vor fi promovate. Pe de alta parte coruptul are grija sa nu se expună, crează un zid de suspiciuni și neînțelegere intre el și subalternii lui. Ei practic nu știu mare lucru despre el iar el știe totul despre ei. Apoi intra în liga mare și începe sa exerseze marile lovituri, comisioane la achiziții, paradisuri fiscale, corupție la nivel înalt, poate si un pic de politica.
Corupții sunt persoane cu o stima de sine foarte mare care se vad deasupra muritorilor de rând, de multe ori sunt rasiști și misogini.Se înconjoară cu mediocrități pe care sa le domine. Daca încerci sa le explici o situație care necesita înțelegere iți răspund ca ești patetic.Ei nu au sensibilitate, compasiune, toleranta, calități care definesc esența omului normal.
Corupția și lupta împotriva corupției au devenit extrem de populare după ce au ajuns redute in politica pe arena dezbaterilor publice.Uneori am impresia ca vorbim despre bombe atomice, dezamorsarea fenomenului este complicata și stârnește pasiuni interesate. Pana la urma ce este corupția, cine sunt corupții și ce vor ei? - parafrazând o celebra zicere postrevoluționară. Daca ne ducem la Dex o sa vedem ca vorbim despre o abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie. Destul de vag și general, dacă ne ducem la incriminarea legislativa aflam ca infracțiunea de corupție defapt privește o paleta mai larga de infracțiuni începând cu darea și luarea de mita, spălarea de bani, furt, frauda, favoritism, clientelism, evaziune fiscala, etc. Mai aflam ca poate exista mica corupție dar și marea corupție. Mica corupție este specifica oamenilor mici, obișnuiți, asa ca noi, cei care dau o atenție la ghișeu, la autorități, care duc o ciocolata și un pachet de cafea la profesorii copiilor sa-i treacă clasa. Marea corupție însa e cu totul și cu totul altceva, este apanajul oamenilor mari, după cum ii spune și numele, oameni mari cu cifre mari. Sa zicem ca ne-am lămurit oarecum în privința aspectelor de baza, însa cine sunt acești oameni care fac marea corupție? In primul rând corupția nu este un fenomen specific numai tarii noastre, este o activitate internațională, am învățat asta din dosarul Microsoft. Si nu numai. Diferența de baza este în valoarea sumelor vehiculate. Corupții nu sunt niște extratereștrii, sunt oameni ca noi proveniți din sistemul societății noastre. Înainte de a fi corupți au fost colegi cu noi, au capsat documente în dosare cu șina, au mâncat la cantina instituției meniu la oferta, au mers și ei cu metroul odată.Apoi au dispărut în mod subit avansând cu rapiditate pe scara ierarhica lăsând in urma un murmur de uimire. Tineri ambițioși și determinați, oameni de viitor. Nu se știe cine i-a avansat, de ce i-a avansat, ce anume i-a recomandat pentru avansare și nici măcar ce fac în noua poziție. Se știe ca dintr-un terchea-berchea a ajuns mare jupan. De multe ori lupii tineri ii mănâncă repede pe cei din jurul lor și încep repede sa-și conceapă propria curte de apropiați.Aerul rar din sferele puterii ii fac atotștiutori, aroganți, tupeiști. Sunt foarte buni manipulatori, nu au empatie deloc, încearcă sa-și impună modul de gândire cu scopul de a-și atinge interesele. Nu au nici un fel de înțelegere pentru subordonați decât dacă aceștia sunt obedienți pana la umilire. Un astfel de personaj mi-a cerut sa-i fiu loial, sa-i fiu loial lui personal, din păcate pentru mine eu nu am înțeles, eu credeam ca trebuie sa-mi fac sarcinile de servici, sa-mi urmăresc fisa postului, etc. A trebuit sa plec. Colectivul se conduce prin incurajarea delațiunilor intre colegi si a nerespectării ierarhiilor din subordinea sa. Nimeni nu are voie sa ia legătura cu superiorii personajului corupt. El oricum este avizat imediat dacă cineva din structura lui mișcă în front de protectorii pe care ii are. Cum se spune, ești lovit de nici nu știi ce te-a lovit. Apoi se începe marea reforma care poate lua si forma unei restructurări. Trebuie promovați tinerii, în felul asta sunt marginalizați cei cu experiența sub reproșul ca sunt învechiți si neadaptați. Cei vechi dacă au și expertiza sunt greu de încălecat și atunci trebuie eliminați sau reduși la tăcere, în locul lor sunt promovați tineri fără experiență, mai ales cu privire la riscurile expunerii la ilegalități. Cei noi sunt naivi și au impresia ca e șansa vieții lor sa se afirme, rămân recunoscători binefăcătorului lor pana la slugarnice. Cine are calitățile astea merita sa fie promovat ceilalți sunt oameni dificili, greu de lucrat cu ei. In instituție se instaurează serios frica. Apoi trebuie identificate sursele de corupție, în general sunt achizițiile sau vânzările în funcție de specificul instituției. Corupții sunt oameni cu un curaj nebunesc, un tupeu ieșit din comun, nu au frica de nimic și în general au deplina încredere în capacitățile lor de a păcăli sistemul. Încep prin a face infracțiuni mărunte, nu sunt prinși, nu sunt demascați și capătă curaj. Își cauta parteneri de escrocherii, își plătesc protectorii pe care ajung chiar sa-i șantajeze, treaba merge înfloritor. In structura lor nimeni nu crâcnește, toți ii sunt datori marelui șef pentru promovări nemeritate, pentru menținerea pe poziții abuzive, etc. Subalternii continua sa se denunțe intre ei având impresia ca fac bine instituție și sa facă sluji la ușa coruptului ca au familie de întreținut acasă. Fetele mai deschise la cap nu refuza nici o aventura romantica la un team-building nevinovat de doua trei zile prin locații de neuitat. E garanția ca vor rămâne și vor fi promovate. Pe de alta parte coruptul are grija sa nu se expună, crează un zid de suspiciuni și neînțelegere intre el și subalternii lui. Ei practic nu știu mare lucru despre el iar el știe totul despre ei. Apoi intra în liga mare și începe sa exerseze marile lovituri, comisioane la achiziții, paradisuri fiscale, corupție la nivel înalt, poate si un pic de politica.
Corupții sunt persoane cu o stima de sine foarte mare care se vad deasupra muritorilor de rând, de multe ori sunt rasiști și misogini.Se înconjoară cu mediocrități pe care sa le domine. Daca încerci sa le explici o situație care necesita înțelegere iți răspund ca ești patetic.Ei nu au sensibilitate, compasiune, toleranta, calități care definesc esența omului normal.
Într-o zi frumoasa de vara se strica vremea brusc și Coruptul este săltat de la servici de mascați. Procurorii sapa și încep sa dea de toate mizeriile marelui șef. Aflam la un moment dat ca a dat cel mai mare tun din istoria instituției. Suma prejudiciata este colosala, este vorba de prejudiciu însușit de Corupt dar și de paguba făcută de acesta datorita managementului defectuos. Intreprinderea nu mai are bani, trebuie făcute concedieri, oamenii rămân pe strada. Toata lumea este de acord ca a fost un dezastru.Cum a fost posibil asa ceva?
Daca s-ar face din timp în cadrul instituțiilor activități profesioniste de Resurse Umane , de evaluare psihologica, asemenea oameni nu ar mai fi promovați. Toti corupții ăștia sunt psihopați care ar putea fi identificați din timp. Nu ar trebui uitați nici cei care i-au susținut, cei care l-au promovat dar și cei din structura care prin obedienta lor și lipsa de verticalitate au permis unui corupt ordinar sa distrugă. Asa ca nu , nu sunt de acord ca fenomenul corupției este numai despre niște oameni lacomi care se descurca în viata, este vorba inclusiv despre noi, noi cei care ii lăsam sa se catare în poziții în care au acces la resurse nelimitat. Colectivitatea trebuie sa-și asume faptul ca nu trebuie sa mai tolereze acest fenomen dar nici manifestările lui timpurii.Trebuie sa sară în ajutorul unui coleg hartuit și amenințat fără motiv, trebui sa descurajeze delațiunile și bârfele, trebuie sa aibă coloana verticala și sa ia atitudine din prima clipa.
Degeaba susținem lupta împotriva corupție și suntem de acord ca e un cancer care ne macină dezvoltarea societății dacă la locul de munca nu luam atitudine împotriva nedreptatilior.
Din punctul meu de vedere toți cei care știu și tolerează acest tip de comportament sunt la fel de vinovați ca și persoana corupta direct, toți se fac vinovați de complicitate și tăinuire.
Corupția nu este un fenomen apărut din senin, este o boala netratata la timp care poate fi prevenita.
Nu vreau sa mai spun decât ca în China au fost executați 10.000 de funcționari publici corupți. Se pare ca ulterior lucrurile au mers foarte bine.
Daca va plăcut articolul meu puteți sa-mi urmăriți blogul nuculus70.blogspot.ro apăsând butonul Urmăriți
Corupția nu este un fenomen apărut din senin, este o boala netratata la timp care poate fi prevenita.
Nu vreau sa mai spun decât ca în China au fost executați 10.000 de funcționari publici corupți. Se pare ca ulterior lucrurile au mers foarte bine.
Daca va plăcut articolul meu puteți sa-mi urmăriți blogul nuculus70.blogspot.ro apăsând butonul Urmăriți
Comentarii
Trimiteți un comentariu