La Revoluție un
glonț rătăcit care m-ar fi cautat
Mi-ar fi curmat
viata plina cu deșarte speranțe
Atunci drumul era
clar si limpede , drept si cinstit
Astăzi
suntem în mlaștină captivi fără orizont
Negurile
s-au întunecat, vântul e rece,
Lupii urla
în păduri necunoscute
Timpul
nostru s-a scurs în clepsidra șansei
Am
imbatranit odata cu drumul pierdut
Ne dor
oasele si bolile musca din carnea trupului
Noi,
revoluționarii de la 89 nu mai luptam pentru nimic
Am murit déjà dar
noi nu știm
Speranțele au
zburat ca și cum n-au fost
Vorbim in jur si
nimeni nu ne intelege
Încet, încet ne
împinge drumul pe marginea prăpastiei
Nu mai e nevoie
de soldații care au câștigat lupta
Daca ei sunt
trădători și încurcă ordinea
Sa stai o clipa
nemișcat încleștat în rațiunea gândurilor
Unde am fost pe
drumul nostru și unde am ajuns
Nu e bine
Si-atunci mai
bine
La Revoluție un
glonț rătăcit care m-ar fi cautat
Mi-ar fi curmat
viata plina cu deșarte speranțe.
Comentarii
Trimiteți un comentariu