Nuculus

Progresul se bazează pe o serie de observații. Observațiile se fac în urmă curiozității și a întrebărilor pe care oamenii și le pun. Dacă omul este cel mai mare observator cunoscut al universului atunci ar trebui să definim mai exact acest fenomen. Observațiile acestea se bazează în mare măsură pe simțul văzului. În acesta observăție vizuală un rol esențial este prezența luminii. Deci lumina în fond ne descoperă nouă lumea. Se pare totuși că numai 80 % din realitate intră efectiv în contact cu lumina. Restul rămâne în stare de neobservatie? Necunoscut? În procesul acesta de observare a realității avem un observator-omul și realitatea observată sub efectul luminii. Conform dex Lumina este: Radiație sau complex de radiații electromagnetice emise de corpuri incandescente (cu sau fără flacără) sau luminescente și care impresionează ochiul omenesc; efectul acestei radiații. Deci în esență o energie care ne înfățișează realitatea. Întrebarea care se pune este următoarea; Noi toți

Simona Halep a apărut în prim-planul viețîi noastre sociale de vreo câteva luni. Eu personal am auzit de ea prima oară după ce a câștigat turneul din Qatar de la Doha. Apoi s-a accidentat la Dubai și a început nebunia. Toată lumea este extaziată de micuța tenismenă. Obisnuisc să ascult Radio România Actualități, un radio public decent. În ultima perioada însă se exagerează într-un mod paranoic cu prezentarea minunii de la marginea marii, Simona Halep. Paranoia asta îmi aduce aminte de epoca Ceaușescu în care era luat câte un sportiv și se făcea din imaginea lui o imagine a perfecțiunii și în special se justifica mitul poporului extraordinar. Prin performanțele în sport se justifică naționalismul comunismului românesc. Oamenii care au comentat pe vremea lui Ceaușescu sportul românesc au modelat discipoli care păstrează linia.În realitate performanțele sportului românesc din vremea național comunismului practicat de Ceaușescu sunt legate de dorința dictatorului de a vinde o imagine defo

O definiție. Religia este instrumentul prin care cei care conduc popoarele reușesc să stăpânească oamenii prin promisiunea unui Paradis după Sfârșitul Lumii.Adică îndură astăzi ca să-ți fie bine în viață de apoi. Religia oferă iluzia unei vieți fericite însă după moarte. În viață asta trebuie să fim cât se poate de ascultători și docili, lipsiți de dorințe și năzuințe. Pe drumul desăvârșirii spirituale, pregătirea pentru judecată din viața de apoi, omului îi sunt date încercări. Încercările au rolul de a șlefui sufletul omului și de al scoate la lumina ca pe un diamant. În felul acesta drept credinciosul nu trebuie să cerceteze adevărurile axiomatice emise de Biserica. Crede și nu cerceta. Eu cred în existența lui Dumnezeu dar nu înțeleg cum a putut să ne trimită o asemenea instituție pe cap cum este Biserica. Biserica care în numele religiei jefuiește săracii și îi îmbogățește preoții. Că au și ei nevoile lor. Apoi veșnică amenințare cu Apocalipsa și Iadul ca și cum suntem nișt

În spațiul  public foarte  mulți analiști discuta  despre  dictatura în care trăim . Am auzit chiar vorbindu- se  de un regim fascist comunisto-securist.  În  mod cu totul inexplicabil  propagandă asta  manipulatorie a prins  rădăcini și reușește să convingă masa mare  a  populației .  În  primul  rând  ar trebui  să facem  o  distincție între dictatură și democrație .  Dictatură  este o  organizare  a  statului în  care  toată  putearea se  află în mâna  unui  singur  om, dictatorul. Nu  există opoziție recunoscută și  alegeri libere.  Din contra ,  democrația reprezintă statul în  care poporul conduce  în  mod direct  sau  indirect. Manipularea  însă  este  și mai absurdă în condițiile în  care  România  a avut  parte  de o  dictatură  cu numai 25 de ani  în urmă .  Diferențele  de organizare a statului  sunt evidente . Modul de organizare a statului nu are nici o  legătură  cu faptul  că din  punct de vedere economic  țara  o duce mai bine sau mai  rău , grupuri de persoane sau pers

  Astăzi am hotărât să postez din când în când impresii și opinii pe blogul acesta. Nu știu din ce motiv. Simt nevoia să împărtășesc din ceea ce gândesc și mai ales cred că doresc să fiu confirmat sau infirmat. Mi-ar place să provoc dezbateri