Treceți la conținutul principal

Sunt liber sa fac ce vreau

Ce ascunde defapt afirmația sunt liber să fac ce vreau?
De obicei se referă la morală. Adică sunt liber să încalc regulile de morală pentru că nimeni nu mă poate sancționa.
Foarte interesant este de pus problema altfel. Am toată libertatea din lume, aș putea să fac toate lucrurile imorale cu putință, și cu toate ăsta aleg să nu le fac.
Cine este cu adevărat liber? Cel care face lucruri care contravin moralei sau cel care alege să nu facă lucrul acesta?
Lucrurile astea au legătură cu emanciparea. Oamenii se consideră emancipați dacă fac lucruri interzise moralei și permise bineînțeles de lege.
Emanciparea este o evoluție de formă nu de fond. Fondul rămâne același. Fondul se modifică prin alte acțiuni, mult mai consistente.
Și dacă oamenii aleg să nu se mai emancipeze? Să nu mai își schimbe formă. Asta nu e formă supremă de libertate?
În fond și credința în Dumnezeu este o formă de cenzurare, de îngrădire autoimpusă. Poți să fii credincios sau poți să nu fii. Și unii oameni, se pare că cei mai mulți, aleg să-și cenzureze comportamentul și să renunțe deliberat la libertatea aia supremă.
Deci mai lăsăți-mă cu tâmpenia asta: sunt liber să fac ce vreau.
Ești liber să fi prost.
Ești liber și să mori din punctul meu de vedere. 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Plumbuita

Cuvântul mahala nu are nimic peiorativ la originea lui. In turca mahala înseamna o parte a orașului. Inițial tot Bucureștiul era o suma de mahalale. Ulterior, după ce moda occidentala a intervenit în viata bucureștenilor, mahalaua a rămas acea parte a orașului care nu s-a aliniat modernizării si a căpătat un sens negativ. In mahala oamenii nu s-au descotorosit de obiceiurile vechi orientale, au rămas ancorați in epoca fanariota. Viata in mahala a rămas atârnata in timp ignorând trecerea acestuia.  Plumbuita este una dintre ultimele mahalale din Bucureștiul de astăzi. Atunci când m-am mutat in Plumbuita, zona din vechiul cartier Colentina, la ieșirea din Bucuresti prin Doamna Ghica, Voluntari, Afumați spre Moldova, pe strada încă mai erau cișmele,nu era canalizare,  existau case fără electricitate. In Plumbuita toată lumea știa totul despre toată lumea. Se trăia după un ritm de viata lent, orice schimbare de pe strada devenea un eveniment important pentru toți locuito

Despre mecanica coruptiei

articol publicat pe Republica Corupția și lupta împotriva corupției au devenit extrem de populare după ce au ajuns redute in politica pe arena dezbaterilor publice.Uneori am impresia ca vorbim despre bombe atomice, dezamorsarea fenomenului este complicata și stârnește pasiuni interesate. Pana la urma ce este corupția, cine sunt corupții și ce vor ei? - parafrazând o celebra zicere postrevoluționară. Daca ne ducem la Dex o sa vedem ca vorbim despre o abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie. Destul de vag și general, dacă ne ducem la incriminarea legislativa aflam ca infracțiunea de corupție defapt privește o paleta mai larga de infracțiuni începând cu darea și luarea de mita, spălarea de bani, furt, frauda, favoritism, clientelism, evaziune fiscala,  etc. Mai aflam ca poate exista mica corupție  dar și marea corupție. Mica corupție este specifica oamenilor mici, obișnuiți, asa ca noi,  cei care dau o atenție la ghișeu, la autorități, care duc o ciocolata și un pachet

Debut

Sa spunem ca mi-am luat inima în dinți și am trimis câteva poezii la Cenaclul literar Noduri și Semne din Galați. Din punctul meu de vedere un debut oficial târziu, când fructele s-au copt în copacul meu singuratic, plin de amintiri și fluturi năuci. Câteva omizi mănâncă frunze ca sa le crească aripi cât pentru o viata trăita. Sa bem deci o cupa de șampanie amestecata cu vin pelin pentru eroism și curaj. Niciodata nu e prea târziu, uneori e prea devreme.  Daca ma cautați nu sunt acasă, am plecat pe Luna sa petrec cu iubita mea care scrie poezii.

Mobbingul sau teroarea organizata in firma

Nu mi-am imaginat ca schimbările de la Revoluție vor merge pana aici. In cadrul relațiilor de munca. Daca înainte deteriorarea relațiilor de munca intre colegi sau cu echipa de conducere avea deseori o nota politica, măcar ca și justificare, acum , terorizarea salariatului la munca a devenit un sport național. Si nu din rațiuni politice, ci din rațiuni de eficienta și rentabilitate.  Bolile secolului asta sunt fără doar sau poate bolile psihice. Depresie , anxietate, boli răspândite pe scara larga. Degenerarea acestor boli psihice duce la afecțiuni mult mai grave. Iar o mare parte a cauzelor declanșării acestora este chiar locul de munca, serviciul . Fenomenul asta este atât de răspândit încât deja se studiază in școli, se fac sondaje, analize, începe sa fie definit din ce în ce mai precis, se fac reglementari legislative.  Este o boala cronica a societății moderne. Multa lume o recunoște însa se pare ca încă nu avem medicamentul necesar. Nu  este intenția mea sa dezvolt un st

Uneori îmi vine

Uneori îmi vine sa ies din plămada de pământ Să fiu un foc ce se înalță spre nori  Zburând cu aripi de înger prin văzduhul infinit Să mă întorc într-o ploaie roditoare peste holde Sunt un călător nestatornic pe drumurile mele Veșnic la răscruce de lumi Drumul a ajuns sa-mi meargă pe urme Prin locuri pe care nu le știe  Astăzi am cules un nuc stingher Care și-a găsit firav un loc lângă casa mea Ne-am făcut frați de seva Şi ne-am iubit ca doi îndrăgostiți